Cristian Ciomu: „Povestiri desenate istorice şi comice”

Moartea lui DecebalSucă, lansatorul de supăMisterele BăileştilorSucănstein & relativitatea pensieiBăi, TV!S.F. Marin... cu executareViteazul lui Sucă

Foto Ciomu Cristian

Albumul de benzi desenate intitulat Povestiri desenate istorice şi comice (căruia i-am semnalat apariţia, cu ceva timp în urmă), al arhitectului craiovean Cristian Ciomu (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.), cuprinde lucrări de-ale sale publicate încă din tinereţe, în diverse reviste de profil, dar şi povestiri desenate, pe teme istorice (Moartea lui Decebal) şi comice, din zona Olteniei (Sucă, lansatorul de supă, Misterele Băileştilor, Sucănstein & relativitatea pensiei, Băi, TV!, S.F. Marin... cu executare, Viteazul lui Sucă), ce dau tenta de originalitate şi inedit.  

Memoriile începutului sunt proaspete şi acum pentru Cristian Ciomu:

Totul a început în 1965, când aveam 10 ani şi mi-a adus tatăl meu revista „Vaillant le Journal de Pif”. Am fost fascinat! Era o înşiruire de casete cu desene care spuneau poveşti minunate şi despre care am aflat că se numeşte „bandă desenată”, pe scurt, BD, gen care a devenit, azi, în Occident, „a noua artă”.

Coperta Ciomu

Prin 1967, apărea revista săptămânală „Cutezătorii”, care publica doar o planşă BD pe ultima pagină şi mai era, atunci, revista lunară „Luminiţa”, unde apăreau 2-3 pagini de BD. Am ajuns rapid la concluzia că apar prea puţine pagini de BD în România, ştiam să desenez şi studiam mult stilul BD din „PIF”, şi am început să lucrez BD-uri istorice, în stil realist, pe care, începând cu anul 1970, am avut şansa să le public în revista „Licăriri”, a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Craiova, unde eram elev. Primele 6 planşe au fost cu „Moartea lui Decebal”, apărute în două numere din 1970-1971 şi apoi au urmat 3 planşe cu „Pământul a gemut”, publicate în revista „Licăriri”, în anul 1972, eu fiind atunci elev în clasa a XII-a. (...)

În 1990, după ce revoluţia română a rupt barierele cenzurii comuniste şi a deschis porţile ţării spre libertăţi nesperate, eu eram arhitect, de 10 ani, la Institutul de Proiectări Judeţean Dolj şi m-a vizitat un fost coleg de liceu, ajuns director la Palatul Copiilor, care mi-a zis că vrea să editeze, împreună cu alţi profesori, pe cheltuială proprie, o revistă pentru copii. Amintindu-şi de BD-urile mele din revista liceului, mi-a propus să le public în noua revistă „Prichindel” nr. 1, care a apărut la finele anului 1990 şi avea 24 de pagini, din care 15 erau BD-uri, în care am publicat „Moartea lui Decebal” – 6 planşe, redesenate, pentru că originalele vechi nu mai existau.  

Decebal

Extratereştrii” – un BD „de sertar”, în 4 pagini, cu „va urma”, prima planşă cu Prichindel, personajul pe care l-am creat după numele revistei, fiind un mic magician amuzant, pus pe şotii împreună cu prietenul Biluţă-Corcodel, care apărea şi în desenul de pe copertă. (...)

Salonul BD din 1993, organizat la Casa Studenţilor din Craiova, mi-a oferit ocazia să-i cunosc pe Dodo Niţă, Marian Mirescu (colaborator la „Prichindel” nr. 1, cu BD-ul „Super Baby”) şi Valentin Iordache, care, împreună cu Viorel Pîrligras, pe care deja îl ştiam, alcătuiau gruparea Banda Desenată Craioveană, pe scurt, BDC, cu o activitate intensă în domeniul BD-ului şi colaboratori la suplimentul „Mini Azi”, care apărea, atunci, săptămânal, dedicat integral BD-ului românesc. Prin intermediul lor, am pornit şi eu o colaborare la „Mini Azi”, publicând din lucrările „de sertar”, până prin anul 1995, când şi „Mini Azi” s-a diluat calitativ, preferând să publice doar BD-uri de la copiii începători, iar eu am încetat colaborarea.

Am rămas fidel cauzei, participând la majoritatea saloanelor BD care se organizau, anual, în diferite oraşe mari din România – Bucureşti, Braşov, Constanţa, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu, Craiova, fiind invitaţi mari autori, români şi străini, care ofereau dedicaţii pe minunatele lor albume, recent apărute. 

Suca pensie

Am avut privilegiul ca, în anii 2002 şi 2003, să pot organiza, chiar eu, două Saloane în Craiova, la sediul firmei mele de arhitectură, pe Calea Unirii nr. 98 (azi 64 C), împreună cu prietenii de la BDC. (...)

Mulţumesc celor care vor găsi răbdare şi timp să citească albumul, îi salut cu bucurie pe toţi iubitorii de bandă desenată de calitate şi sper ca viitorul BD-ului românesc să fie unul luminos!”  

 

X

Right Click

No right click