Suferinţele unui macedonean cinstit stabilit în România

Abuzuri au fost dintotdeauna, în societăţile omeneşti, de-a lungul timpului, şi sunt şi acum, la tot pasul, chiar dacă mulţi  credem că trăim într-o societate civilizată, în secolul al XXI-lea, în care sunt respectate drepturile omului.

Coperta Macedonia 1

În cele ce urmează, am relatat cazul unui macedonean stabilit şi căsătorit în România. Se întâmpla în România, la Bechet, în anul 1914.

 

Domnule Prefect,

Subsemnatul Hcristea Sima, vă supun Dv. următoarele:

Părinţii mei au fost macedoneni din comuna Corburiţa, comună compusă din români, am fost, la părinţi, trei fraţi, încă din anul 1892, acum 22 de ani, în vârstă fiind eu de 10 ani; neavând nimic care să mă ţină în Macedonia, am fost luat de un frate al meu şi adus în România, la Caracal, unde am trăit muncind cinstit şi greu, timp de 2 ani, când am venit în Craiova, unde am fost lucrător brutar 5 ani, când am fost chemat la Bechet, de fratele meu, care se stabilise acolo şi se căsătorise în Bechet; am trăit mai întâi, pe lângă fratele meu, 8 ani şi apoi, căsătorindu-mă cu o româncă din Bechet, am făcut brutărie separată, de 7 ani; din căsătorie, am 3 copii legitimi, în viaţă, întreţin pe soacră-mea, femeie văduvă săracă şi în neputinţă de a munci.

Aceasta este situaţia mea, de la vârsta de 10 ani, de când am plecat din ţara în care m-am născut, unde părinţii mei au fost asupriţi.

Nu se pot spune greutăţile de tot felul de care, ca prin vis, îmi mai aduc aminte, când, în Macedonia, nu aveam nimic al nostru, că nu vrea un aga turc, care era atotputernic.

Trăind veşnic în frică, neputând agonisi nimic, s-au stins părinţii mei în sărăcie.

Totdeauna, muncind pentru alţii, fără mamă şi fără tată, noi, copiii, am plecat în lume, spre ţări mai bune, neştiind bine decât Româneşte, Corburiţa fiind sat Românesc. Dumnezeu şi nevoia ne-a adus în ţara românească.

Unde ne-am fi îndreptat paşii noştri, de copii fără minte, decât spre cei cu care puteam glăsui în aceeaşi limbă? În ţara românească sunt din cauza acestor împrejurări, de 22 de ani împliniţi şi Dumnezeu mi-a ajutat mereu să muncesc şi să trăiesc liniştit, cu soţia şi copiii mei. Fericirea şi norocul nu ţin mult, căci poate vreo ursită rea mi-a ţinut calea acum 3-4 luni; am fost vizitat de Dl. Primar al comunei Bechet, la brutăria mea, spre a-mi cântări pâinea: a găsit lipsă 50 grame (la pâinea/bucată), diferenţă permisă şi, pentru aceasta, am fost lovit; n-am zis nimic, dar am pornit de am spus întâmplarea Dlui Judecător al Ocolului Bechet, care m-a sfătuit să-l chem în judecată, la înfăţişare. Pentru că e om de seamă din Bechet, am stăruit să-l iert, dar Dl. Primar nu m-a iertat.

Eu am văzut că am greşit, dar am ascultat pe Dl. Judecător, care mi-a spus că n-are nici drept şi nici voie să mă bată şi că, pe oricine, (îl) bate legea pentru aceasta. Pentru această ceartă, mi s-au făcut acte ca să fiu gonit din ţara românească.

Dacă n-am avut noroc în viaţă, sunt eu de vină?!… Ce vină au trei copilaşi mici şi o bătrână, care de la mine au ajutor?.

Ce se va face soţia mea, care are decât o mamă bătrână şi copiii pe braţe?…

Unde mă pot duce eu, când satul meu cade în ţinutul stăpânit acum de Sârbi, care sunt acum în război(?) Aş fi considerat ca dezertor şi închis.

Pot lua eu copiii şi soţia să plec dintr-o ţară unde stau de 22 de ani, de la vârsta de 10 ani?! Şi care este ţara mea, în care să mă duc?! Cum voi convinge pe soţia mea să plece dintr-o ţară cunoscută, cu copiii, într-o ţară necunoscută şi despre care le-am spus că e mult rău(?)…

Cum mă pot despărţi eu de nevastă şi copiii mei, ca să plec singur într-o ţară în care îmi aştept moartea, de care nu îmi e frică decât pentru copiii mei?!

Domnule Prefect, viaţa mea şi a copiilor mei le pun la picioarele Dvoastră. Faceţi dreptate pentru copiii mei, care vă roagă. Sunt sărac cinstit, a fost părintele meu cinstit, vreau să trăiesc, dar lăsaţi-mi putinţa de a trăi muncind!

Gândiţi-vă la copiii mei şi faceţi-le binele, că puteţi, iar eu, dacă am greşit, iertaţi-mă, vreau să mă îndrept.

Cercetaţi vina mea, ca un părinte, şi nu daţi pierzării o femeie bătrână, un om care mai poate munci şi trei copilaşi mici, fără sprijin şi fără vină.

al Dvoastră – prea supus,

Hcristea Sima

din Bechet, Dolj

 

Declaraţiune,

Subsemnaţii, proprietari şi comersanţi din comuna Bechet, judeţul Dolj, declarăm, spre a noastră conştiinţă şi responsabilitate, că Domnul Hcristea Sima, de meserie brutar, de naţiune Macedonean, astăzi, supus sârb, stabilit în această comună încă de cincisprezece ani, căsătorit cu româncă, având şi trei copii legitimi, după cum se vede din alăturatele contracte de căsătorie şi naştere, încă din acele timpuri, de când era stabilit în această comună – posedând şi permisiunea de stabilire în comună a Onor Consilier Consiliul respectiv – şi până astăzi, a avut şi are cea mai frumoasă purtare în societate şi respect faţă de autorităţi, legile şi regulamentele ţării, astfel că, în tot acest timp, nu a lăsat nimic de dorit atât în societate, cât şi în meseria sa de brutar, ba din contră, că pe unii locuitori i-a şi ajutat cu pâine.

Pentru care, dăm prezenta Declaraţiune fermă şi semnată de noi, spre a-i servi la necesitate, rugând şi pe Dl. Judecător, respectuos, a-i da cuvenita autentificare.

Semnează,

Gr. Caragea, B. Niţescu, D. J. Zăvăleanu, Mihail G. Dinulescu, N. Giurănescu

 

Judecătoria rurală Ocolul Bechet

Carte de judecată penală N. 1135

Şedinţa din 3 Decembrie 1914

La apelul făcut, s-a prezentat reclamantul, a lipsit inculpatul şi martorii, procedura e completă:

La actele cauzei, reclamantul declară că s-au împăcat şi cere stingerea acţiunii publice.

 

Judecata

Având în vedere declaraţiunea reclamantului,

Având în vedere că faptul pentru care inculpatul este dat judecăţii, prevăzut şi pedepsit de art. 238 al. 3, art. 300 şi 396 N. 2 cod penal,

Considerând că, pentru asemenea fapte, acţiunea publică se stinge prin împăcarea părţilor, conform art. 82 legea judeţeană de Ocol,

Pentru aceste motive, în virtutea Legei,

Hotărăşte

Stinge acţiunea publică intentată de Hcristea Sima din comuna Bechet, contra inculpatului Gheorghe Stănescu, din comuna Bechet, pentru faptul de bătaie şi insultă.

Dispune închiderea dosarului.

Dată şi pronunţată în şedinţa publică, azi, 3 Decembrie 1914.

Dosar No. 2112/1914

Aj. Judecător                                Grefier,

C. G. Tănăsescu                    ss. Indescifrabil

 

(Fragment din cartea Macedonia şi comunitatea macedoneană din România, vol. II,

Editura MACEDONEANUL, Bucureşti, 2020)