Jocurile de noroc sunt sinonime cu cazinourile, dacă este să facem o analogie forțată, cel puțin în opinia celor mai multor persoane. Iar pariurile sunt o extensie a tot ce înseamnă și una, și alta, continuând cu ideea de câștig, de bucurie, de adrenalină, de entuziasm.
Atât gamblingul cât și gamingul au traversat mai multe perioade importante de-a lungul istoriei, pentru a fi cunoscute așa cum le știm noi în prezent. Iar dacă este un lucru care nu s-a schimbat încă din cele mai vechi timpuri, atunci acela este atmosfera de veselie, de încântare, de curiozitate și faptul că de fiecare dată pariurile au ocupat un loc special în viața oamenilor, fără să se țină cont de statut, de educație, de rang social.
Pentru că realitatea este că pariurile sportive sunt o formă de jocuri de noroc, de altfel cea mai veche din lume, care a început prin a fi doar o activitate de petrecere a timpului liber, deși nu se ofereau beneficii precum rotiri gratuite, spre exemplu, în cazul jocurilor de ruletă. Sigur, în timp evoluția lor le-a transformat într-o afacere înfloritoare, de ordinul miliardelor de dolari la nivel global, iar asta nu este puțin lucru. Dar despre o anumită epocă vrem să discutăm în acest material și să împărtășim cu voi câteva informații prețioase despre pariuri, mai exact despre cele din Roma, despre niște începuturi deloc timide.
Pariurile în Roma Antică
Pariurile în epoca romanilor au avut un traseu destul de interesant, ținând cont că de cele mai multe ori se derulau în afara legalității, dar și pentru că existau extrem de mulți jucători care riscau și trișa, chiar și la cele mai însemnate mize. În principiu, viziunea romană din antichitate în ceea ce privește jocurile de noroc a depins de starea politică și de liderii acesteia. Cumva lucrurile erau în contradicție, pentru că au existat atât conducători care condamnau ferm activitățile jocurilor de noroc, dar și alții care organizau festivități în cadrul cărora pariurile pe jocuri deveneau conștient și intenționat atracția principală.
De altfel, istoricii au concluzionat că pariurile la romani nu erau cu nimic diferite de ceea ce facem noi în prezent, în ceea ce privește activitatea de pariuri, astfel că și atunci, și acum, se paria pentru distracție, faimă și ideea de îmbogățire. Printre cele mai răspândite jocuri de pariuri de care s-au bucurat romanii enumerăm punctual câteva:
- loteria: încă din anul 27 iHr., se organizau scene de loterie în cadrul cărora se ofereau premii, iar alternativ se făceau colecte pentru a finanța diverse proiecte
- aruncarea monedelor: o activitate care rezolva multe dispute, pentru că și cei mai săraci aveau o monedă și puteau alege “cap sau pajură”
- zarurile: romanii aveau mai multe tipuri de zaruri și se foloseau de ele, în diverse situații, pentru a putea rezolva diverse contradicții
Luptele cu gladiatorii
Că au inspirat filme sau seriale, gladiatorii au avut cu siguranță o viață destul de grea, una ce cu greu a putut fi surprinsă pe micul sau marele ecran. Romanii erau mari amatori ai luptelor cu gladiatori, bărbați (majoritate sclavi, condamnați la închisoare, voluntari pentru bani), condamnați la moarte care erau puși să lupte într-o arenă, unii împotriva altora sau cu diverse animale sălbatice. Scopul lor se restrângea la ideea de animatori, de a distra publicul prezent, ca urmare a unor spectacole sângeroase de lupte puse în scenă prin capacitățile lor dobândite prin antrenament, Romanii se întreceau în a face pariuri privind potențialul câștigător, căruia de altfel îi și decideau soarta - viteza, puterea, agilitatea erau printre cei mai importanți factori care decideau campionul și popularitatea lui.
Cursa carelor
Cursa carelor de luptă fost o activitate populară în Roma Antică, dar și în Imperiul Bizantin și Grecia Antică - atrăgea prin factorul de pericol, ceea ce genera automat o fascinație uimitoare pentru audiența prezentă ca să urmărească o înfruntare nebună. Adevărate evenimente sportive, acestea erau considerate Jocuri Olimpice, pe care se făceau pariuri ferme. Uneori era vorba despre confruntări independente, dar alteori și de echipe care reprezentau diverși susținători financiari, bazându-se nu doar primul loc, ci și pe beneficiile care sigur veneau de după. Se pare că activitățile de acest gen ar fi început imediat după formarea imperiului, ca o formă de spectacol, în secolul VI î.Hr. În principiu se plătea o taxă de acces, pe care dacă ți-o permiteai, erai tentat să participi și la pariuri, alegându-ți un favorit.
Concluzie
Istoria Romei Antice indică faptul că o bună parte din trecut, doar cei mai bogați își permiteau să facă pariuri, cu toate că toți cetățenii erau invitați să se implice, indiferent de limitările sale financiare. Și acele vremuri nu erau străine nici de trișori, care acționau astfel nu doar din considerente financiare. Altfel, majoritatea participanților la pariuri credeau și își puneau credința în zei - anticii romani au pariat pe aproape orice și chiar au folosit pariurile pentru a stabili scorurile și a rezolva problemele vieții de zi cu zi.
