La capitolul superficialitate și ipocrizie stăm bine. Chiar foarte bine, aș putea spune. Avem și un lung exercițiu în domeniu, așa că ne putem califica și într-un eventual război mondial!
Și, pentru că aș putea să par bășcălios la adresa poporului român, aș vrea să și demonstrez această afirmație.
Ați privit vreodată imaginile cu tancurile rusești care intrau în București după al doilea război mondial? Atunci trebuie să fi văzut chiar filmulețele care-i arătau pe români cum aplaudau și aruncau flori către „soldații ruși, eliberatori”. Frumos, fără îndoială, ca, după un război nimicitor, să-i întâmpini cu flori pe cei care au învins dușmanul necruțător. Numai că, doar cu câteva luni în urmă, armata română era alături de Germania împotriva Rusiei!
Înțeleg contextul, chiar am studiat perioada aceea și tot ce a urmat, totuși, nu era prea multă efuziune față de armata împotriva căreia luptasem cu puțin timp înainte? Mai ales că „eliberatorii” ne-au băgat imediat pe gât stalinismul cu toate crimele din închisorile acelor ani.
Și veni mai ieri Revoluția anticomunistă și antisecuristă, înfăptuită sub conducerea comuniștilor și securiștilor! Într-o clipă, milioane de foști comuniști și securiști strigau în piața mare: „Fără comuniști, fără securiști!” Cine putea face cu seninătate așa ceva, dacă nu un popor de ipocriți care nu este în stare să spună: „Am greșit, hai s-o luăm pe drumul cel bun!” Nu! Noi avem mereu dreptate, noi suntem dați dracului, chiar dacă avem pantalonii rupți în fund.
Venind mai încoace, vă amintiți de drama „Charlie Hebdo”? Atunci ne-au depășit francezii, când, la una dintre comemorări, așezaseră candele într-un fel de tablou superb sub un banner pe care scria mare un mesaj împotriva teroriștilor: „Nu ne temem de voi!” Numai că, la un moment dat, a explodat în apropiere o petardă și aceiași curajoși au luat-o la fugă, călcând în picioare candelele și florile pe care tot ei le așezaseră pe caldarâm ca semn al curajului lor!
Dar n-am fost nici noi mai prejos. Însuși președintele Klaus Iohannis a dat recitalul de ipocrizie. La Ambasada Franței se deschisese o inutilă carte de condoleanțe, fiind așteptat și Iohannis să semneze, numai că acesta mânca sarmale la Sibiu alături de răvășitoarea lui nevastă, așa că i-a ținut pe sărmanii francezi la poarta ambasadei până spre noapte, când a venit și el la București! Respect, ce dracu!
Aș putea spune că nici măcar una dintre marile tragedii ale noastre, „Colectiv”, n-a scăpat de mania festivităților. Ia, priviți:
Frumos aranjament, un fel de ikebana cu lumânări, nu? Numai că, ia, uitați-vă mai atent: „Corupția ucide”, scrie între candelele aprinse, chipurile, în memoria celor morți! Și, știți ce a urmat: căderea Guvernului, venirea la putere a #Reziștilor, cu Dacian Cioloș în frunte, după care a început „marea resetare neocomunistă” de la noi, inclusiv cu preaslăvirea sexului anal fără participarea femeilor!
În ultimii ani, ne-a dăruit Dumnezeu minunate evenimente în care să ne exersăm abilitățile noastre ancestrale.
Mai întâii pandemia Covid-19. Am primit „vaccinul” cu festivități la graniță, după care ne-am înmormântat părinții și rudele apropiate în pielea goală, aruncați în saci de plastic:
Și, mai nou, cele două războaie: Rusia vs. Ucraina și Israel vs. Hamas. Nu e locul aici pentru o dezbatere serioasă și profundă, căci o asemenea dezbatere ar trebui să aibă loc la Președinție, la Parlament și la Guvern. Dar cine sunt locatarii de acolo? Iohannis, Ciucă, Ciolacu. Sunt aceștia în stare să poarte o discuție între ei pe marginea acestor chestiuni? Hai să fim serioși!
Klaus Iohannis s-a și văzut imediat lider regional și a dispus cu de la sine putere staționarea unor trupe străine înarmate pe teritoriul țării, ca o mare fericire abătută asupra noastră. De atunci, nu încetează să lucreze la proiectul său personal, care înseamnă un post călduț la NATO sau la UE! În rest, avioane de lux pe Răvășitoare, planuri în Deltă cu Prima Doamnă și, desigur, Sibiu.
Iar poporul ce face? Mitinguri în favoarea Ucrainei (vezi foto din deschidere), nu proteste în favoarea românilor din teritoriul actual al Ucrainei!
Acum, la fel în conflictul din Fâșia Gaza. Ciolacu i-a luat fața lui Iohannis și s-a dus la Netaniahu, pe care l-a salutat și a venit acasă. Nu-l întrebați ce a făcut în Israel, că nici el nu știe!
În acest timp, românii îi bocesc pe ucraineni și pe israelieni, uitând că sunt morți și de partea cealaltă, în rândul palestinienilor și al rușilor pe care îi întâmpinau ei cu flori după al doilea război mondial.
Altădată, în comunism, România juca un rol important ca mediator între Israel și Palestina. Dar Ceaușescu avea alături adevărați oameni de stat, precum craioveanul Ștefan Andrei sau Manea Mănescu, capabili să folosească toate resursele umane pentru ca jocul de putere din Orientul Mijlociu să aducă foloase României.
Acum, cu cine? Cu ministrul de Externe? Păi știți voi cine este? Vă spun eu: Luminiţa-Teodora Odobescu. Credeți că e glumă? Ei, bine, nu e glumă!
Așa că ați înțeles de ce spun că în al treilea război noi vom juca rolul bocitoarelor ipocrite, căci la asta ne pricepem.
Hai, să trăiți!
