Liberalii au decis cât de tare contează Craiova pentru ei. Cu rezultate slabe din vremuri imemoriale, dreapta din capitala Băniei aștepta cumva un restart care să-i scoată din zona de retrogradare politică. De ani de zile, toți oamenii care natural nu doresc să voteze cu social-democrația așteptau cumva să vadă o schimbare, iar pe la colțurile centurii politice din Craiova se vorbea atât de des despre o iminentă schimbare a lui Ștefan Stoica încât aceasta părea să nu mai vină niciodată.
Vizita ostașului Ciucă la PNL Dolj părea să certifice faptul că generalul va merge tot cu nemuritorul Fane Butoane transformat în brelocul PSD și de această dată. Cu toate acestea, realitatea a lovit dur liberalii care sperau să construiască ceva în orașul care aparent este dominat de social-democrație.
Într-o ședință scurtă și tensionată, Bucureștiul a decis să facă schimbări la conducerea filialei PNL Dolj. Ca într-o piesă caragialiană în capitala Olteniei a fost parașutat un Agamiță Dandanache modern care descalecă pe malul Jiului cu scopul declarat de a face curățenie și cu dorința arzătoare de a mai prinde un mandat de deputat.
Robert Ionatan Sighiartău este un fel de atom liber în masa amorfă de cetățeni care nu și-au găsit locul în PSD și au ales să joace rolul unor liberali cu accente democratice. Noul staroste al liberalilor vine tocmai de la Bistrița și a fost rejectat de filiala „natală”.
Istoria sa este spectaculoasă. În 2017, Ludovic Orban câștiga președinția PNL și decidea să numească în funcția de secretar general al partidului o persoană de pe lista de susținători a contra-candidatului său. Pentru a nu avea probleme, Orban a avut o logică simplă și a decis împreună cu oamenii din jurul său să aleagă din lista lui Bușoi pe cel mai amărât reprezentant care să nu ridice probleme, să nu facă atmosferă și, în general să fie cuminte și docil ca un pudel cu fundă albastră și privire tâmpă.
Ajuns în funcția de secretar general, Sighiartău avea posibilitatea de a-și securiza poziția și de crește ca Făt Frumos. Cu toate acestea, tânărul politician a confirmat faptul că logica după care l-a ales Ludovic a fost una corectă. În cinci ani, cât a ocupat a doua funcție dintr-un partid aflat la guvernare, Sighiartău nu a reușit nici măcar să securizeze filiala din orașul natal.
L-a trădat pe Orban pentru Cîțu, pe Cîțu pentru Rareș Bogdan, pe Rareș pentru Ciucă, iar lista unor schimbări de direcție mai puțin importante ar putea să continue la infinit. Momentan, tânărul Robert a revenit în sfera de influență a lui Rareș Bogdan fiind unul dintre cei doi susținători ai acestuia în partidul în care a venit ca vedetă și se pregătește să încheie cariera din postura de ajutor de speranță.
Robert are ca singur avantaj faptul că, prin prisma religiei, are unele contacte în Statele Unite și a reușit să determine câțiva oameni de peste ocean să-l sune pe Ciucă în vederea sensibilizării. Nu trebuie să ne gândim la Sighiartău ca la Ben Oni Ardelean, care are uși serioase deschise la „partenerul strategic”. Tânărul Robert are câteva uși secundare care se deschid cu câte un scârțâit prelung atunci când el ajunge la vreun „mic dejun”.
În rest, inutilitatea politicianului este epopeică. El este parașutat la Dolj pentru a liniști liberalii care așteptau schimbarea lui Stoica și pentru a rezolva problema unui nou mandat parlamentar care să-i permită lui Sighiartău să facă nenumărate excursii prin străinătate pe banii parlamentului.
Această imagine de politician incolor, inodor și inutil arată și importanța pe care mai marii liberalilor o acordă Craiovei. Non-verbal, trimiterea bistrițeanului în Dolj este echivalentă cu anunțul răspicat că această regiune nu contează pentru partidul care oricum nu a contat niciodată la Craiova.
