În pofida unei scăderi ușoare, România rămâne pe prima poziție în Uniunea Europeană la deficitul de colectare al TVA, conform unui raport recent al Comisiei Europene.
Pentru anul 2021, deficitul TVA a fost estimat la 36,7%, ceea ce a generat o pierdere uriașă de 9 miliarde de euro pentru bugetul național. Deși procentele care reprezintă acest deficit înregistrează o ușoară reducere în comparație cu anii precedenți, sumele absolute pierdute cresc.
Deficitul are multiple cauze, cum ar fi evaziunea fiscală, frauda, insolvențele, falimentele și erorile administrative. Raportând aceste pierderi la deficitul total al bugetului național, putem observa că aproximativ jumătate din acest deficit ar fi putut fi acoperit dacă colectarea TVA ar fi fost mai eficient gestionată.
Această problemă gravă legată de neîncasarea TVA este un subiect persistent în România de-a lungul anilor. Această situație poate fi înțeleasă dacă ne uităm la datele furnizate de Eurostat pentru perioada 2012-2021, care arată că România a avut o economie subterană semnificativă, exprimată ca procent din PIB-ul oficial. Țara noastră se plasează pe locul secund în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește prezența unei economii subterane extinse, imediat după Bulgaria.
Această problemă afectează nu doar bugetul național, ci exercită și presiune asupra autorităților fiscale. Cu toate acestea, există speranțe că programele deja implementate sau aflate în curs de desfășurare de ANAF, precum casele de marcat electronice, factura electronică și declarația electronică SAFT, ar putea contribui la reducerea acestei discrepanțe fiscale.
Pierderile semnificative la TVA rămân o problemă economică majoră și o provocare pentru autoritățile române, care se străduiesc să îmbunătățească colectarea TVA și să se conformeze standardelor europene.
