Romania se află pe locul 2 în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafacute

România (16 %) a înregistrat a doua cea mai mare proporție de consumatori înșelați cu produse contrafăcute, în urma Bulgariei (19 %) și înaintea Ungariei (15 %). În schimb, Suedia (2 %) și Danemarca (3 %) prezintă cele mai mici valori din UE, arată un studiu.

haine contrafacute1

Potrivit studiului Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală (PI) realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincția între mărfurile autentice și cele falsificate.

Aproape 1 din 10 europeni (9 %) au declarat că au fost induși în eroare în sensul achiziționării de produse contrafăcute, cu diferențe semnificative între statele membre ale UE. Într-un context global în care comerțul electronic este în plină expansiune – peste 70 % dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat – incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetățenilor UE. Potrivit studiului, o treime dintre europeni (33 %) s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original.

Produsele contrafăcute reprezintă 6,8 % din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO și OCDE, afectând negativ toate sectoarele: de la produse cosmetice și jucării, vin și băuturi, aparate electronice, până la îmbrăcăminte și chiar pesticide. Ele pot prezenta riscuri grave pentru securitatea și sănătatea consumatorilor, în special din cauza expunerii la substanțe chimice periculoase, precum și la alte pericole.

Îngrijorările cu privire la produsele contrafăcute au crescut în timpul pandemiei de COVID-19. Proliferarea medicamentelor contrafăcute, cum ar fi antibioticele și analgezicele, și, mai recent, a altor produse medicale, cum ar fi echipamentele personale de protecție și măștile faciale, au adus în centrul atenției acest fenomen, în timp ce contravenienții profită de nesiguranța oamenilor față de tratamentele și vaccinurile nou apărute.

Pe lângă riscurile pentru sănătate și securitate, produsele contrafăcute duc adesea la încălcări ale securității și la pierderi financiare.

Pirateria digitală este, de asemenea, o piață profitabilă pentru contravenienți. În cazul IPTV – conținut televizat achiziționat printr-o conexiune la internet – pierderile sunt semnificative. Furnizorii de servicii IPTV ilegale câștigă aproape 1 miliard de euro în fiecare an în UE, creând prejudicii creatorilor de conținut și întreprinderilor legitime.

Infracționalitatea legată de PI este o activitate profitabilă care implică grupuri infracționale organizate și tot mai multe dovezi arată că există legături între contrafacere și piraterie, precum și alte infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri și de persoane, criminalitatea informatică sau frauda.

„Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei și un element cheie în redresarea noastră socială și economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracționalității în domeniul PI, odată cu apariția unui număr tot mai mare de medicamente și produse medicale contrafăcute care amenință și mai mult sănătatea și siguranța cetățenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activități ilegale, care necesită măsuri ferme urgente și coordonate și care a redevenit recent una din primele zece priorități ale UE în lupta împotriva criminalității organizate”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau.

Contrafacerea nu afectează doar consumatorii, ci implică și daune semnificative pentru economia UE și, în special, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Potrivit Tabloului de bord privind IMM-urile și drepturile de proprietate intelectuală publicat de EUIPO, 1 din 4 IMM-uri din Europa susține că a suferit din cauza unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală, procentul atingând 19,5 % doar în România.

Întreprinderile care dețin drepturi de proprietate intelectuală, precum mărci sau brevete, au raportat pierderi ale cifrei de afaceri (33 %), afectarea reputației lor (27 %) și pierderea avantajului competitiv (15 %), din cauza încălcării drepturilor lor.

În prezent, mai puțin de 9% dintre toate IMM-urile din UE dețin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Însă pentru cele care pun preț pe PI, diferențele sunt majore: IMM-urile care dețin DPI, cum ar fi brevete, desene/ modele industriale sau mărci, au un venit cu 68 % mai ridicat per angajat decât cele care nu dețin DPI, iar angajații lor câștigă salarii mai mari.

Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea PI și a ajuta IMM-urile să își valorifice competitivitatea pe piață, EUIPO a lansat programul „Ideas Powered for Business”, care include un Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR, în cooperare cu Comisia Europeană și cu oficiile pentru proprietate intelectuală din statele membre. Această inițiativă subvenționează atât serviciile de evaluare a PI, cât și 50 % din taxele de înregistrare a mărcilor și desenelor/modelelor industriale la nivel național, regional sau al UE, ajutând mii de IMM-uri să își dezvolte strategiile de PI în aceste momente dificile.

EUIPO este o agenție descentralizată a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. Agenția gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) și a desenelor și modelelor industriale comunitare (DMIC), care garantează protecție pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE. EUIPO desfășoară și activități de cooperare cu oficiile naționale și regionale pentru proprietate intelectuală din UE.

Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a fost înființat în 2009 pentru a sprijini protejarea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și pentru a contribui la combaterea amenințării crescânde pe care o reprezintă încălcările proprietății intelectuale în Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la 5 iunie 2012 prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.

(sursa: Mediafax)