Marinela Strâmbulescu, consultant fonduri europene: "Sunt zone din ţară care s-au dezvoltat frumos cu bani europeni, altele sunt însă încremenite"

Succesul unui proiect cu finanţare europeană depinde foarte mult de cât de serios şi responsabil este solicitantul, fie că vorbim despre sectorul public, fie despre cel privat.

Sunt zone din ţară care s-au dezvoltat frumos accesând bani europeni, o parte dintre judeţele din regiunea S-V Oltenia mai având încă de lucru în acest sens, a precizat, în cadrul unui interviu, Marinela Strâmbulescu, consultant fonduri europene. 

mari birou

Reporter: S-a încheiat un exerciţiu financiar, 2014-2020, iar acum vă pregătiţi pentru o nouă perioadă. Vom avea ceva noutăţi în privinţa fondurilor europene?

Marinela Strâmbulescu, consultant fonduri europene: Ne aflăm în perioada de tranziţie, etapă pentru care Comisia Europeană a luat decizia de a aloca statelor membre anumite finanţări, astfel încât potenţialii solicitanţi să nu aştepte până în 2023 pentru a depune un proiect. Acum se scriu următoarele linii de finanţare, cu următoarele condiţii de finanţare. Cunoaştem o mare parte dintre aceste condiţii financiare şi o parte din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală care se desfăşoară prin Ministerul Agriculturii şi o parte dintre condiţiile care vor fi pe Programul Operaţional Regional şi avem, dacă ne raportăm pe zona Gorjului, şi o finanţare specifică. Este vorba despre fondul de tranziţie justă, o compensare a faptului că, în câţiva ani, Complexul Energetic Oltenia trebuie să închidă anumite mine şi energia pe cărbune. Acest lucru va genera în piaţă mii de şomeri. În acest context, Uniunea Europeană acordă prin acest fond de tranziţie justă, finanţare statelor care sunt obligate să închidă capacităţile pe cărbune.

Rep.: Vor fi fonduri şi pentru revitalizarea economiei. Este România pregătită să folosească responsabil aceste sume?

M.S.: Este adevărat. Un alt plan, o noutate pentru România este faptul că după această perioadă grea a pandemiei, pentru prima dată avem un program de finanţare acordat de Uniunea Europeană statelor membre pentru revitalizarea economiei post-Covid. El se numeşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este acum, în etapa de scriere. Sperăm ca această sumă, de aproximativ 30 de miliarde de euro, pe care România o are la dispoziţie pentru această revitalizare post-Covid să fie cheltuită cu mare responsabilitate deoarece este o sumă destul de mare.

Rep.: Către ce actori va merge această sumă?

M.S.: Acest plan se adresează atât actorului public cât şi celui privat. România scrie strategia în privinţa planului. Acesta va fi aprobat de Comisia Europeană.

Rep.: A fost un an dificil pentru toţi. Mulţi şi-au pierdut locurile de muncă. Vin la biroul tău persoane care iau în calcul să deruleze o activitate pe cont propriu pornind cu un proiect cu finanţare europeană?

M.S.: Există un mare flux de solicitanţi pe care îi consiliem. Este o mare cerere pe zona privată şi ne aşteptam la acest lucru pentru că în momentul în care se demarează un exerciţiu financiar, sunt importanţi primul şi al doilea an. În anii 3, 4, 5 de program, de obicei se implementează, iar fondurile sunt cam cheltuite. Aşa cum observăm, actorul privat este foarte activ în accesarea de fonduri europene în România, astel încât avem absorţie de aproape 100% pe această componentă de fonduri din zona privată. Probleme sunt în privinţa actorului public care nu îşi face documentele la timp, şi am putea exemplifica cele trei spitale regionale.

Rep.: Cine este vinovat în toate aceste demersuri? Au primăriile personal calificat care să lucreze într-un compartiment pentru atragerea fondurilor nerambursabile  ?

M.S.: Sunt mai multe probleme, începând cu scrierea acestor linii de finanţare, a politicilor de absorţie, până la birocraţie. Instituţiile publice nu numai că nu absorb aceşti bani europeni, nu au forţa de muncă specializată ca să poată să absoarbă, ci mai pun şi piedici multiple în accesare şi implentare. În judeţul Gorj, pregătite să acceseze fonduri europene şi au făcut dovada în exerciţiul financiar anterior sunt Primăria Rovinari, Primăria Turceni. Mai avem comuna Runcu. Acestea sunt mai active, dar, în general simt Gorjul ca fiind încremenit. Eu derulez proiecte la nivel naţional unde lucrurile mi se par mult mai organizate, pentru că despre acest lucru vorbim. Este foarte important să fim riguroşi, foarte bine organizaţi atunci când depunem şi mai ales când implementăm un astfel de proiect. În domeniul public, numai cine nu îşi doreşte nu ia aceşti bani europeni. Primarii ar trebui să aibă prioritar constituirea unei echipe de profesionişti în instituţie, astfel niciodată nu vor avea capacitatea necesară să implementeze un program european. O firmă de consultanţă nu poate face anumite operaţiuni în cadrul implementării, fără specialiştii din primărie pentru că nu ţin doar de firma respectivă.

Rep.: Aţi avut situaţii când aţi refuzat un solicitant pentru că l-aţi simţit nepregătit pentru ceea ce îşi dorea să facă?

M.S.: În funcţie de capacitatea solicitantului, noi avem această obligaţie de a-l încadra pe o linie de finanţare specifică lui. Există şi firme de consultanţă care vând documentaţii, pur şi simplu, ceea ce nu este firesc. Eu spun că un proiect cu finanţare europeană se croieşte după nevoile solicitantului respectiv. Fiecare proiect este individualizat. Are anumite nevoi, iar solicitantul respectiv are o anumită capacitate. De obicei, când un proiect este prost scris, el nu va fi implementat şi nu va avea rezultatul scontat.

Rep.: Simţi când un solicitant poate sau nu poate să implenteze un proiect? Îi poţi da un sfat în acest sens?

M.S.: Cu siguranţă îţi dai seama de acest lucru. Unii potenţiali solicitanţi poate că se supără, dar cel mai important lucru este această responsabilitate pe care o ai în faţa oricărui solicitant. Consultantul trebuie să ţină solicitantul în siguranţă, să fie sigur că, în momentul în care bate palma cu un potenţial solicitant, că el poate să şi implenteze proiectul respectiv. Totul trebuie făcut în acord cu ceea ce poate solicitantul. Nu este suficient doar să îi vând nişte hârtii, cum deseori se întâmplă. Sunt practici care nu onorează acest sector de consultanţă, dar ele există, din păcate.

Rep.: Ce vor oamenii care apelează la tine să facă? Spre ce se orientează?

M.S.: Activităţile sunt multiple. România trebuie să dea o şansă şi diasporei. Mulţi români care vor să revină acasă petru că nu se mai regăsesc acolo. Obişnuindu-se acolo cu un alt nivel de trai, ei ar vrea ca acasă să meargă pe antreprenoriat. Am avut solicitări de acest fel. România ar trebui să le creeze linii de finanţare specifice.

Rep.: Gorjul oferă avantaje turistice multiple. Pe acest sector se duc? Instituţiile publice ar trebui să aibă o viziune, un plan.

M.S.: În judeţul Gorj, turismul merge în virtutea inerţiei. Avem această Transalpina care generează cel mai mare flux de turişti care tranzitează Gorjul de-a lungul unui an şi mă bucur că am foarte multe solicitări din zona submontană a judeţului. Vin potenţiali solicitanţi, din sectorul privat, şi spun că au două, trei camere disponibile unde nu locuiesc şi că ar vrea să le transforme în locaţii de cazare. Turiştii le bat la poartă şi le cer acest lucru. În zona submontană structurile de cazare sunt la capacitate maximă şi turiştii care vor să rămână aici apelează şi la casele localnicilor din această zonă. Acesta este doar un segment. Noi trebuie să dezvoltăm Gorjul la nivel macro. Să avem o astfel de viziune. O avem invitată pe Corina Creţu să ne dea o mână de ajutor. Va avea loc o dezbatere publică, astăzi, unde vor participa preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, primarul municipiului Târgu Jiu, prefectul judeţului, parlamentarii de Gorj, reprezentanţii Asociaţiei oamenilor de afaceri, agenţii de turism, totul pentru a realiza o strategie de dezvoltare pe zona turistică. Chiar dacă avem aceste secţiuni privind dezvoltarea turismului în strategiile de dezvoltare judeţeană, locală, nu avem un document specific privind această strategie de dezvoltare. Îmi doresc foarte mult să creăm şi acest brand.

Rep.: Sunt zone din ţară care au făcut paşi serioşi în acest sens...

M.S.: Ne uităm la alte zone şi, deşi poate alţii nu au ce avem noi, începând de la mânăstiri, peşteri şi multe obiective pe care încă nu le cunoaştem. Ştiaţi, de exemplu, că avem mai multe biserici din lemn decât are Maramureşul? Este o zonă virgină care nu a fost niciodată speculată. Avem staţiunea Săcelu care cu siguranţă ne-ar putea genera turişti. Trebuie neapărat să avem această strategie de dezvoltare turistică a Gorjului. O altă problemă care trebuie abordată este Legea turismului şi protejarea capitalului autohton românesc. Dacă suntem responsabili şi începem să vedem lucrurile altfel, să fim mult mai activi şi să ne impunem anumite ţinte, anumite termene, eu cred că judeţul Gorj va putea fi revitalizat din punct de vedere turistic. Avem posibilitatea să fim activi în accesare de fonduri europene. Conform statisticilor, Gorjul este un judeţ chiar codaş şi ultimul pe regiunea S-V Oltenia. Doljul stă foarte bine, Oltul la fel.

Rep.: Pot fi atrase fonduri şi pentru construcţia unor fabrici. S-au orientat autorităţile locale în acest sens?

M.S.: Stăm foarte prost şi la producţie, iar activităţile productive sunt cumva prioritare din 2021 pentru că suferim pe această balanţă comercială, la acest segment. Dacă reuşim să atragem fonduri europene şi să facem în toate localităţile din Gorj făbricuţe, vom putea discuta şi de ivestiţii străine, în timp. Nu spune nimeni să eliminăm aceşti investitori străini, dar trebuie sprijinit şi securizat şi capitalul autohton.

mari teren

Rep.: Dar sectorul agricol?

M.S.: Sectorul agricol, din punctul meu de vedere, este unul de siguranţă naţională. Mi se pare incredibil cum aceşti oameni, producătorii, au produs de-a lungul timpului, mâncare, în orice fel de condiţii. Nici aici nu există o strategie. Ministerul Agriculturii nu o are. Neavând-o, nefixând direcţii clare de dezvoltare, nici nu poţi să ai rezultate bune.

Rep.: S-au constituit cooperative agricole în judeţul Gorj?

M.S.: Am reuşit să înfiinţez 11 cooperative agricole. Aşteptăm ghidurile finale. Cooperativele sunt singurele entităţi  care pot să ajungă la o cofinanţare minimă de 10% în această perioadă de tranziţie. Restul solicitanţilor rămân cu o cofinanţare de 30%. Avem mult de lucru şi la mentalitatea omului în privinţa formelor de asociere, indiferent de vârstă. Sunt foarte multe posiblităţi de dezvoltare şi toţi cei implicaţi au multe avantaje fiscale.

Rep.: Se aşteaptă acum ghidurile. Ce semnale aveţi? Cât va mai dura?

M.S.: În iunie-iulie, noi estimăm că va avea loc deschiderea liniilor de finanţare pe Program Naţional de Dezvoltare Ruarală şi sperăm ca în maxim o lună să avem ghidurile.