Macedonia este o ţară care îţi dă impresia că se află într-o continuă căutare a identităţii naţionale, sutele de statui care împânzesc centrul capitalei Skopje încercând, aproape patetic, să te convingă că macedonenii sunt urmaşii legitimi ai lui Alexandru cel Mare, dar şi a contrastelor religioase.

Principalele religii care îşi caută drumul spre Dumnezeu, în Macedonia, sunt Ortodoxismul şi Islamismul. Nu ştiu dacă există un clasament stabilit între aceste religii (poate că este cel legat de numărul de enoriaşi), dar cert este că, deşi Macedonia este un stat laic, pe bancnota de 1000 de Denari (moneda naţională a Macedoniei) se află imaginea Fecioarei Maria cu Pruncul...

bancnota 1000 denari macedoneni

Sfinţii Chiril şi Metodiu

Fraţii călugări Chiril şi Metodiu s-au născut şi au crescut în Tesalonicul bizantin al secolului al IX-lea, ei fiind consideraţi şi astăzi părinţii unei culturi care a schimbat istoria lumii. Trăitori într-o zonă bilingvă, cu vorbitori de proto-slavonă și greacă, cei doi frați au beneficiat de o educație aleasă. De la Tesalonic la Constantinopol, ei şi-au continuat educaţia la cea mai prestigioasă instituţie a Orientului – Universitatea întemeiată de împăratul Teodosie cel Mare şi reorganizată de către dinastia macedoneană.

În anul 862, diplomaţii şi teologii bizantini Chiril şi Metodie au fost invitați de către prințul Rastislav al Moraviei Mari să propovăduiască creștinismul pe meleagurile din inima Europei. Deşi au acceptat cu gândul că va fi o misiune la fel ca şi celelalte, călătoria în Occident a însemnat drumul vieţii lor.

Statuile lui Chiril si Metodiu

Ajunşi în mijlocul unui popor vorbitor al dialectelor slavone şi împărțit între cultura germanică şi răsăritul ortodox, cei doi misionari s-au văzut nevoiţi a căuta un mijloc de comunicare, dar şi de unitate a poporului slav. Această muncă nu a fost uşoară, dar aşa s-a născut alfabetul chirilic, denumit după numele Sfântului Chiril.

Frații Chiril și Metodie sunt cunoscuți mai ales pentru dezvoltarea alfabetului glagolitic, care a fost folosit ca să ducă literatura și cultura creștină printre slavi, în propria lor limbă. Europa de Est și cea de Sud-Est și-au trăit cultura creştină prin munca celor doi fraţi sfinţi.

Din mărturiile biografice, în urma unei rugăciuni, Dumnezeu le-a descoperit scrierea slavă – după care Chiril a compus literele şi a început să traducă Evanghelia. Alfabetul creat de Sfântul Chiril poartă numele de glagolitic, care vine de la slavonescul glagol, în traducere românească – cuvânt.

Statuia (imensă a) Sfinţilor Chiril şi Metodiu este aşezată în centrul istoric al capitalei Skopje, iar numele lor se află la loc de cinste în istoria popoarelor slave.

Canionul şi Lacul MATKA

La circa 20 de kilometri de Skopje, capitala Macedoniei, în Munţii Bistra, se află Canionul şi Lacul MATKA, prilej de întoarcere la natura primordială pentru orice vizitator care vrea să se descopere şi să se redescopere pe sine, în mijlocul elementelor esenţiale ale Vieţii: Apă, Pământ, Aer, Vegetaţie şi... Spirit. Pentru că aici este reprezentată şi spiritualitatea ortodoxă prin prezenţa străvechii Mănăstiri „Jovan Bigorski”.

Matka

Canionul MATKA a fost săpat în munte de Râul Treska, iar lacul care s-a format şi care găzduieşte şi un baraj hidroelectric, se întinde pe o suprafaţă de cca. 5000 mp, fiind cel mai vechi lac artificial din ţară şi principala atracţie turistică a zonei. Anual, pe acest lac sunt organizate şi competiţii nautice, cu clasamente şi medalii în toată regula...

De-a lungul timpului, în canionul Matka au fost descoperite zece peșteri, cea mai scurtă având lungimea de 20 de metri, iar cea mai lungă de 176 de metri. Pe lângă acestea, mai există și două puțuri verticale care ajung până până la aproximativ 35 m adâncime.

Parcul Național Mavrovo

In Mavrovo 2

Parcul Național Mavrovo este situat în partea de centru-vest a Macedoniei. Aici se găsesc cele mai înalte culmi muntoase din Macedonia – precum Shara, Deshad și Bistra, cel mai înalt fiind impunătorul Munte Mare Korab (2.764 metri). Nu numai că acești munți oferă peisaje vizuale magnifice, dar se dovedesc a fi și cele mai bune terenuri de schi din Balcani.

Munţii sunt acoperiţi, în mare parte, de păduri impresionante în care există peste 100 de specii rare de copaci, iar vârfurile sale de munte accidentate sunt bogate în ierburi și ceaiuri sălbatice.

Lacul Mavrovo este situat chiar sub centrul de schi şi face din Parcul Național Mavrovo, care este cunoscută ca fiind o stațiune populară de weekend, pe tot parcursul anului.

Satul Galicinik, cu sute de case şi doar doi locuitori...

La circa 20 kilometri de centrul staţiunii Mavrovo, după ce ai urcat pe un drum de munte asfaltat şi plin de serpetine, la cota 1800 metri, întâlneşti satul Galicinik (cunoscut, în Macedonia, pentru Nunta tradiţională de la Galicinik), în care se află sute de case, dar, oficial, sunt înregistraţi doar doi locuitori permanenţi: Dedo (Bunicul) Pavle şi Baba (Bunica) Raina, renumiţi ca producători de brânză de capră de cea mai bună calitate, caşcaval, miere şi răchie. Explicaţia faptului că doar cei doi figurează ca locuitori permanenţi: din satul vechi, majoritatea bătrânilor s-au dus la cele veşnice, iar casele – unele noi şi altele chiar în proces de construcţie, au devenit case de vacanţă, pentru moştenitori.

Casa Dedo Pavle si Baba Raina

Când am trecut pe la casa celor doi, Dedo Pavle era plecat, cu treburi, la muzeul din sat, iar Baba Raina, care era în tinda casei, ne-a spus că dacă vrem să cumpărăm brânză, sau altcveva, trebuie să-l aşteptăm pe Dedo Pavle, să vină de la muzeu, pentru că... cheia de la brânză stă numai la el(!).