Puţini craioveni ştiu că vechea şi cunoscuta Fântână Popova, de pe strada omonimă din Craiova, se afla pe Moşia Popova, ce aparţinea latifundiarului Constantin Dinu Mihail (originar din Macedonia, având numele iniţial Constantin Mihailovici), care a şi restaurat-o, din fonduri proprii, în septembrie 1905.

fantana popova 1

După cum reiese din ceea ce scrie pe placa ce a fost montată în 1905, cu ocazia restaurării fântânii, la acest eveniment a fost prezent şi Jean Mihail, împreună cu fratele său mai mare, Nicolae Mihail.

Constantin Dinu Mihail a fost un mare proprietar de terenuri, din regiunea Olteniei, fiind considerat unul dintre cei mai bogați români din perioada interbelică. El este cel care a construit, în mare parte, actualul Palat Jean Mihail din Craiova (care găzduieşte Muzeul de Artă) şi tatăl lui Ion (Jean) Mihail, cel care a finalizat construcţia palatului care îi poartă numele şi pe care, ulterior, l-a donat statului român.

fantana popova 02

Palatul Jean Mihail a fost ridicat la dorinţa lui Constantin Dinu Mihail şi este opera arhitectului francez Paul Gottereau, constituind, ca stil, o interpretare destul de liberă a barocului târziu. La construcţia sa s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini de cea mai înaltă calificare.

Valoroasa stucatură, în mare parte aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate dădeau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat.

 Fiul lui Constantin Mihail, Ion (Jean) Mihail a moştenit o avere uriaşă de la două rude bogate –, Elena Dumba şi Maria Coloni. Ajunsese atât de bogat încât, în anii 1928-1933, cunoscuţi ca ani de criză mondială, a girat statul român pentru o parte din împrumuturile făcute în străinătate.

Se spune că, la un moment dat, Jean Mihail a vrut să acopere clădirea cu monede de aur, dar regele Carol al II-lea nu i-a permis, decât dacă le aşează în dungă (pe verticală)… Se crede că, dacă proprietarul palatului, Constantin Mihail, ar fi vrut să-şi realizeze această fantezie, ar fi avut posibilitatea materială: avea moşii în şapte judeţe şi dispunea de lichidităţi în valoare de nouă tone de aur. Până la urmă, palatul a fost acoperit cu ardezie şi a fost dotat, încă de la început, cu instalaţie electrică şi încălzire centrală, iar cu ani în urmă a fost declarat monument de arhitectură.

Constantin Mihail nu a apucat să se bucure de frumuseţea şi confortul palatului pe care l-a construit pentru că, la sfârşitul anului 1907 s-a îmbolnăvit, iar, în 1908, a murit.