Festivalul cozonacilor din localitatea Crainici – Mehedinţi a fost câştigat de un bărbat.

FESTIVAL COZONAC

Sărăcăciosul, dar extrem de pitoresc sat al Podişului Mehedinţi, Crainici, a găzduit timp de trei zile un inedit eveniment, ”Festivalul Cozonacilor„ ajuns la a V - a ediţie. Timp de trei zile, femeile satului au frământat şi au copt peste 200 de cozonaci pentru expoziţia deschisă în acest sat muntenesc. 

Începând încă de joi, femeile s-au adunat în mijlocul satului şi s-au apucat de treabă. Au frământat  şi au copt sute de cozonaci. În scurtă vreme mirosul ademenitor al cozonacilor a umplut tot satul. Copii şi tinerele dornice să înveţe a frământa cozonacii s-au strâns lângă sătencele cu experienţă în arta patiseriei  ţărăneşti, astfel că sâmbătă, la expoziţia deschisă cu ocazia festivalului,  au putut fi admiraţi peste 200 de cozonaci. La concurs, s-au înscris atât localnice din Crainici, dar şi femei din satele învecinate, care au vrut să demonstreze că sunt la fel sau chiar mai  pricepute la frământarea şi împletirea cozonacilor. Un bărbat a ieşit însă câştigător.

Pentru prima dată la acest festival, printre concurenţi s-a numărat şi un bărbat originar din Braşov, dar stabilit de mai mulţi ani în oraşul gorjean Motru. Cozonacul său a primit cele mai multe puncte din partea juriului, extrem de exigent, astfel că a obţinut premiul I. „Am învăţat să fac cozonaci de la mama mea, care de meserie a fost bucătar. Pasiunea mea pentru gătit în timp a devenit o plăcere şi invitat de organizatori am venit cu bucurie la acest concurs. În cozonac am pus zece ouă, 1kg făină, 300 g de zahăr, albuşurile se pun la umplutura din nucă. Dacă mă întrebaţi care ar fi secretul unui cozonac delicios cred că aceasta este pasiunea”, ne-a declarat Mihai Eugen Gherghel, câştigătorul festivalului.

Ce ar mai trebui de spus, este faptul că satul Crainici a fost menţionat într-o mică monografie a Raionului Strehaia încă din anul 1330. Aici mai trăiesc puţin peste 100 de familii. Mulţi dintre localnici au plecat în lume pentru un trai decent, iar casele părăsite stau mărturie. Sătenii care au rămas la Crainici păstrează însă şi acum cu sfinţenie tradiţiile moştenite din bătrâni, se mândresc cu ele şi le duc mai departe prin copiii satului.