Foarte puțini, sau chiar nimeni nu știe că în satul mehedințean Comanda s-a născut și a copilărit unul dintre cei mai mari matematicieni ai lumii. Cu acest material, scoatem la iveală faptul că satul Comanda, în istorie, are un loc special. Acesta nu este singurul. Pe parcurs, vom încerca să arătăm opiniei publice faptul că acest sat împreună cu locuitorii săi, merită să fie menținut în istora acestei zone. Cel puțin.
Nicolae Popescu s-a născut la data de 22 septembrie 1937 în satul Comanda-Strehaia, judeţul Mehedinţi. Părinţii săi l-au înscris la Colegiul Popular “Nicolae Bălcescu” (azi revenit la numele originar Colegiul Carol I) din Craiova. Mai apoi se înscrie la Facultatea din Iaşi. În anul III este exmatriculat din motive politice, considerându-se că este un element „ostil faţă de regim”, după ce făcuse o remarcă potrivit căreia „şi realizările oamenilor de ştiinţă americani erau demne de luat în considerare”. Fiind exmatriculat, a plecat acasă, în Comanda-Strehaia, unde a lucrat la câmp un an, la Gospodăria Agricolă de Producţie, iar în timpul liber studia în continuare matematică de înalt nivel. În anul 1959 a reluat facultatea de la început, din anul I, de această dată la Facultatea de Matematică din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1964. Nicolae Popescu era preocupat în matematică mai ales de cercetarea ştiinţifică. În anul II de facultate, 1960, ca student, a iniţiat un seminar ştiinţific la care participau colegi din acelaşi an sau din ani mai mici, însă la care veneau şi studenţi de la alte facultăţi. Acest seminar a continuat timp de 50 de ani, sub diferite denumiri. Astăzi, acest seminar se numeşte Seminarul de Algebră şi Teoria numerelor „Nicolae Popescu”.
Unul dintre cei mai mari matematicieni ai lumii
La terminarea facultăţii este numit cercetător-stagiar la propunerea unor somităţi academice precum Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil, Gheorghe Vrănceanu şi Octav Onicescu. A publicat, până în anul 1966, 18 lucrări ştiinţifice care i-au adus recunoaşterea internaţională. A devenit doctor docent înainte de a împlini vârsta de 35 de ani. A contribuit din plin la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în general, şi a cercetării ştiinţifice matematice româneşti, în special. Ca student, a publicat o lucrare în Franţa în colaborare cu un matematician elveţian, Pierre Gabriel, rezultatul principal fiind cunoscut în literatura de specialitate ca Teorema Popescu-Gabriel. În 1973 Nicolae Popescu a publicat în Editura Academic Press monografia “Abelian Categories with Applications to Rings and Modules”, lucrare ce a încununat activitatea sa de cercetare în domeniul teoriei categoriilor, considerată cea mai completă în lume în acel moment. Dintre numeroasele cărţi pe care le-a scris Nicolae Popescu amintim: “Elemente de teoria algebrică a numerelor”, Universitatea Bucureşti, 1968; “Teoria categoriilor şi teoria fascicolelor”, Editura Ştiinţifică, 1971; “Categorii Abeliene”, Editura Academiei, 1971; „Abelian categories with Applications to Rings and Modules”, Academic Press, L. M. S. Monograph No.3, London, 1973.
Comunismul – o piedică în calea marelui mathematician comăndean
La Congresul Internaţional de Matematică de la Moscova, din 1966, expunerea rezultatelor sale s-a bucurat de un succes deosebit, mari academicieni din lume prezenţi la acel congres şi-au exprimat aprecierile în acest sens. A început să primească numeroase invitaţii din universităţi din SUA, Germania, Franţa, Italia, Belgia, Canada, dar şi din alte ţări. Cu toate acestea, cercetătorul Nicolae Popescu nu a putut onora aceste invitaţii deoarece nu primea viză de ieşire din ţară. Pentru rezultatele fundamentale în teoria categoriilor, numele său a fost menţionat în „Enciclopedia Matematică” editată de Academia de Ştiinţe a URSS, în 1978, şi în vasta lucrare în 10 volume, format mare, „Encylopaedia of Mathematics (Kluwer Academic Publishers, 1990). Doar mehedinţeanul Nicolae Popescu, Dimitrie Pompeiu şi Simion Stoilow sunt matematicienii români menţionaţi în această Enciclopedie. A ţinut conferinţe ca Profesor invitat la universităţile din: Anvers (Belgia); Zurich (Elveţia); Mulhouse, Colmar, Strasbourg, Lyon, Rennes, Bordeaux, St. Etienne (Franţa); Roma, l’Aquila, Bresanone (Italia); Novosibirsk, Barnaul (Rusia); Munchen, Stuttgart, Heidelberg, Hagen, Dortmund, Bielefeld (Germania); Kuwait University (Kuwait); Naruto, Okayama (Japan); Johns Hopkins, Columbia, Illinois (SUA); Almería, Granada (Spania), Ciudad de Mexico (Mexic), G.G.S. – Lahore (Pakistan), UNAN – Managua (Nicaragua), Cairo (Egipt), Universidad de la Serena – La Serena (Chile). Din 1990 a fost preşedinte al Societăţii Matematicenilor din România, iar din anul 1997 membru corespondent al Academiei Române. Matematicianul Nicolae Popescu a încetat din viaţă la 29 iulie 2010, în Bucureşti.
