Cine e „de stânga” şi cine e „de dreapta”?

Este absolut surprinzător, pentru mine, să constat că persoane cunoscute, amici – ca să le zic aşa, se declară, în aceste zile fierbinţi de campanie electorală, pe ultima sută de metri, înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale, ca fiind de stânga, şi vor egalitate de venituri pentru toţi cetăţenii, în timp ce ei, de fapt, sunt intelectuali cunoscuţi în Craiova, cu salarii îndestulătoare şi cu minţi strălucite în peisajul cultural craiovean.

bani multi pensii speciale

Dacă a fi de stânga înseamnă a fi de partea PSD, e o mare eroare: marea majoritate a pesediştilor cu funcţii, începând cu parlamentarii şi terminând cu primarul celei mai amărâte comune din România, nu sunt de stânga. Sunt de dreapta, pentru că toţi au firme (societăţi comerciale) prin care fac afaceri cu statul şi au robinete deschise la banii publici, multe contracte fiind aprobate chiar de ei, într-un scandalos conflict de interese, despre care, de multe ori, nu îi întreabă nimeni, nimic...

Să spui că eşti primar PSD şi, în acelaşi timp, să fii patron de firmă privată (adică, de fapt, să fii capitalist) este o mârşăvie şi o minciună ordinară, la care mai pun botul doar amărâţii ăia din comună pe care îi sperie că le taie ajutorul social, dacă nu votează cu PSD!...   

Le-aş propune celor care, pentru a-şi explica poziţia de stânga şi care au salarii consistente, potrivit pregătirii lor profesionale, să refuze acele salarii şi să accepte să primească salariul minim pe economie, la fel ca ospătăriţa care îi serveşte, la masa de prânz, în centrul oraşului... Abia atunci va fi egalitate deplină: când cel cu salariul mai mare îşi va dona surplusul pentru remunerarea suplimentară a celui care primeşte salariul minim...

Restul, sunt vorbe şi... vânare de vânt. Praf în ochii celor care, toată viaţa, sunt sortiţi să aibă ochii prăfuiţi...