Ziua Imnului Național al României este sărbătorită în fiecare an, pe 29 iulie, începând din 1998. 

Oficialități, militari, veterani, alături de cetățeni ai Craiovei, s-au aflat azi, în centrul orașului, pentru a sărbători Ziua Imnului Național. Manifestarea a cuprins o ceremonie religioasă, cuvântări ale reprezentanților administrației locale, precum și defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare.

Ziua Imnului National 8

"Celebrarea imnului de stat ne oferă prilejul de a vorbi cu profund respect despre unul dintre cele mai importante simboluri naționale, versurile sale însuflețind în toate momentele cruciale lupta pentru atingerea aspirațiilor care ne uneau încă dinainte ca provinciile istorice ale României să se alipească într-un singur trup.

«Deșteaptă-te, române!» este cântecul unei națiuni care, indiferent de granițele formale dintre fiii săi, s-a definit dintotdeauna ca un tot, prin credința nestrămutată în valori comune, în valorile dreptății, libertății și suveranității – principii sfinte, pe care le-a enunțat încă din zilele Revoluției pașoptiste și continuă să o facă și astăzi", a declarat președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.

Șase imnuri de stat am avut, de-a lungul timpului

Ziua de 29 iulie a fost proclamată "Ziua Imnului naţional al României", prin Legea 99 din 26 mai 1998. Cu toate că oficial Anton Pann este compozitorul muzicii, unii afirmă că Andrei Mureşanu, contemporanul lui Pann şi autorul poemei "Un răsunet" devenită text al Imnului ("Deşteaptă-te române! ") ar fi autorul melodiei. Alţii demonstrează că Gheorghe Ucenescu, un ucenic cântăreţ al lui Pann şi care ar fi interpretat pentru prima oară, în 1848, melodia (cu textul lui Mureşanu) ce avea să devină Imnul nostru naţional ar fi fost nu doar interpretul, dar şi compozitorul muzicii. De asemenea, melodiei cu pricina i-a fost identificat şi un "strămoş", şi anume muzica unei romanţe mai vechi, numite "Din sânul maicii mele"..., cu muzica semnată de Anton Pan.

Primul imn de stat aș României a fost adoptat în 1962, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs care avea premiu de 100 de galbeni, piesa compusă de Eduard Hubsch, ”Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor", a fost aleasă câștigătoare și a fost folosită fără versuri până în 1881. Piesa este cunoscută și în zilele noastre în forma marșului de întâmpinare al armatei care se aude în ceremoniile de întâmpinare a delegaților oficiale.

A urmat ”Trăiască Regele”, pe versuri de Vasile Alecsandri și cu muzica aceluiași Eduard A. Hübsch. Versurile ar fi fost scrise pentru încoronarea regelui Carol I, în mai 1881, dar a fost intonat oficial din 1884, când, prin decret regal a fost înlocuită denumirea de Principatele-Unite cu România și cea de ”Domn” cu ”Rege”. Melodia a avut calitate oficială de simbol național până la înlăturarea monarhiei, în 1948. A rămas până azi, cel mai longeviv imn de stat al României, fiind intonat oficial vreme de 63 de ani.

În timpul comunismului, imn național au fost, pe rând, piesele ”Zdrobite cătușe”, de Aurel Baranga, muzica Matei Socor, din 1948, până în 1953, ”Te slăvim, Românie”, pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu și muzica aceluiași Matei Socor și ”Trei culori”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, textul care aparținea compozitorului, din 1880, ar fi fost modificat de Nicolae Ceaușescu însuși pentru a reflecta lozincile comuniste și a fost adoptat în 1977. ”Deșteaptă-te române!” este imnul României din 1991.