Anul XII, nr. 4080
Luni, 13 iulie 2015
Atenţie la înţepăturile de căpuşe
,13 aprilie 2014,23:58 nr. afisari:3383

Odată cu încălzirea vremii, toată lumea evadează în mijlocul naturii, în parcuri cu multă verdeaţă, păduri sau  la munte. Trebuie să ştim însă că ne expunem pericolului înţepăturilor de insecte, în special căpuşe care pot transmite variate boli (bacteriene, virale) unele dintre ele chiar cu evoluţie letală.
Căpuşa face parte din categoria arahnoidelor şi poate fi un vector al unor boli variate, bacteriene (borelioza = boala Lyme, babesioza), virale,  parazitare care pot evolua timp îndelungat.
Doar un procent redus de căpuşe între 10-20%( Ixodes ricinum, Ixodes dafni) este infectat cu Borrelia burgdorferi, bacteria răspunzătoare de apariţia bolii Lyme ( borelioza)

Căpuşele sunt vizibile cu ochiul liber, înţepătura lor nu doare şi de aceea periodic pielea trebuie examinată, ideal seara la baie cu atât mai mult cu cât pot afecta zonele mai ascunse (pielea păroasă a capului, zona subraţului, ombilic, zona din spate, etc) de care rămân ataşate până când sunt îndepărtate; ele nu zboară şi  nu sar trecând direct pe tegument şi se întâlnesc cu predilecţie în iarba înaltă, zonele umede (păduri, tufişuri, poieniţe) dar  pot exista şi în grădina casei, terenul de joacă sau chiar pe animale (câini, pisici);
Dacă la inspecţia tegumentului găsiţi căpuşe, este  foarte important să nu încercaţi să le scoateţi, deoarece de foarte multe ori rămân părţi din corpul acestora mult mai dificil de extras. Trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic sau la serviciul de gardă, acolo unde se va îndepărta căpuşa, se va dezinfecta zona şi  se va recomanda tratamentul profilactic.
Boala Lyme este o boală infecţioasă determinată de Borrelia ce presupune o afectare multisistemică cu evoluţie insidioasă, frustă, înşelătoare. Foarte important este şi faptul că nu se transmite de la om la om nefiind boală contagioasă.

În funcţie de momentul infectării se disting 3 stadii evolutive:

a) stadiul I : (perioada de incubaţie  cu durată variabilă între 3 zile şi 3 -4 săptămâni) se caracterizează prin:
 - ECM = eritem cronic migrator - o leziune circulară, de obicei mică (3-5 cm, ce poate creşte până la 10 cm, şi uneori 40-50 cm), de culoare roşie pe margini cu centrul deschis la culoare, cu diferite localizări ( cel mai frecvent coapse, fese, zona axilară)
- subfebrilităţi/febră, transpiraţii
- dureri musculare, oboseală musculară, dureri articulare
- astenie/adinamie/tulburări de somn
- cefalee (durere de cap), tulburări de vedere (vedere în ceaţă), ameţeli
b) stadiul II – infecţie diseminată:
- apare la cel puţin 4 săptămâni de la momentul infecţiei şi se datorează diseminării Borreliei în diferite ţesuturi şi organe;
- caracteristice sunt simptomele neurologice, cardiace (miocardita, pericardita) , precum şi afectarea articulară;
- debutul poate fi brusc sub forma unei meningite seroase(greţuri, vărsături, dureri intense de cap, fotofobie, etc) a unei encefalite sau a unei afectări neurologice progresive cu pareze faciale, parestezii
(amorţeli, furnicături la nivelul membrelor), oboseală musculară, dureri articulare(afectează articulaţiile mari şi schimbă periodic sediul)
- tulburări de vedere, îngustarea câmpului vizual, senzaţie de “nisip in ochi”
- mai rar poate exista şi afectare cardiacă de tipul miocarditei, pericarditei
c) stadiul III – infecţie cronică, persistentă
- debutul este la câteva luni, uneori chiar ani de la momentul infecţiei când boala poate fi deja la stadiul de cronicizare; simptomatologia este nespecifică încât se impune diagnostic diferenţial cu o multitudine de alte boli
- afectarea articulară se asociază celei neurologice, cel mai frecvent implicate fiind articulaţiile mari (genunchi, şold,etc); durerile pot fi foarte intense cu durata de zile, săptamâni, urmând un interval liber urmat întotdeuna de reapariţia lor; la o parte din pacienţi, mai ales la adult se pot  dezvolta leziuni de tip eroziv, frecvent ale articulaţiei şoldului;
- afectarea cutanată se manifestă sub forma acrodermatitei cronice atrofice, cu sediul la nivelul membrelor inferioare  şi  a pseudolimfoamelor cutanate.
- apar tulburări emoţionale, depresie, anxietate, diferite fobii, obsesii care de multe ori orientează diagnosticul spre o afectare de tip psihiatric (tulburări bipolare)

Diagnosticul este sugerat de antecedentele muşcăturii de căpuşă asociate cu manifestările  descrise mai sus  şi confirmat de dozarea anticorpilor (test Elisa,test Western Blot), de Reacţia polimerică în lanţ (PCR )sau prin Microscopie cu imunofluorescenţă a sângelui sau a lichidului cefalorahidian
Prognosticul depinde de momentul diagnosticării şi poate fi considerat bun atunci cand diagnosticul se stabileşte la distanţă mică de momentul înţepăturiii şi mai rezervat în cazurile tardive când datorită afectării multisistemice există posibilitatea ramânerii unor sechele, în special neurologice.
Tratamentul trebuie prescris doar de medic,fiind adaptat stadiului bolii.

Prevenire
- folosirea de spray-uri aplicate pe piele care conţin substanţe ce înlatură insectele.
- îmbrăcăminte deschisă la culoare, ideal pantaloni lungi sau macăr şosete trei sferturi;
- evitaţi să vă aşezati direct pe iarbă;
- inspectaţi tegumentele  la câteva ore după expunere şi în special seara la duş; atenţie şi la pielea păroasă a capului şi la zonele “ascunse” (spatele urechilor, axile, regiunea din spatele genunchiului);
- atenţie sporită la animalele de companie, care pot transmite capuşele; informaţi-vă de la medicul veterinar de produsele existente pentru protecţia animalelor;
- solicitaţi ajutor medical atunci când aţi fost înţepat de căpuşe, doar personalul medical fiind în măsură să  înlăture corect căpuşa şi să vă recomande sau nu, tratament profilactic.

Creşterea de 3 ori, în anul 2010, a incidenţei bolii Lyme în România, comparativ cu anul precedent, a determinat introducerea de către CNSCBT Bucureşti a Fisei de supraveghere a cazului de Boala Lyme, pentru a obtine informaţii epidemiologice care analizate să permită o întelegere mai corectă şi recomandarea de măsuri de sănătate publică.
În judeţul Dolj, în anul 2010 a fost diagnosticat un singur caz de Boala Lyme, la o persoană în vârstă de 6 ani, din Craiova, înţepată de căpuşe în septembrie 2010, diagnosticată, internată şi tratată în Spitalul de Boli Infecţioase în noiembrie 2010.
În anul 2011 au fost suspectate 8 persoane, dar diagnosticate 2 cazuri de Boala Lyme la o persoană  în vârstă de 5 ani, din Dioşti, înţepată de căpuşe în martie 2011, diagnosticată, internată  şi tratată în Spitalul de Boli Infecţioase în aprilie 2011 şi la o persoană în vârstă de 52 ani, din Craiova, înţepată de căpuşe în iunie 2011, diagnosticată, internată şi tratata în Spitalul de Boli Infecţioase în august 2011.
În anul 2012 au fost diagnosticate 2 cazuri de boala Lyme: la o persoană în vârstă de 54 ani, din Craiova, diagnosticată, internată şi tratată în Spitalul de Boli Infecţioase în iunie 2012 şi la o persoană în vârstă de 33 ani, din Craiova, diagnosticată, internată şi tratată în Spitalul de Boli Infecţioase în iulie 2012.
În anul 2013,în judeţul Dolj nu au fost diagnosticate cazuri de boala Lyme.

Material realizat de Direcţia de Sănătate Publică Dolj

 
Curs valutar BNR - 18-12-2017
Nume valută Valoare
Euro
4.4306
Dolarul SUA
4.1440
Gramul de aur
155.4842
Dolarul australian
3.1810
Dolarul canadian
3.2651
Francul elvetian
4.1990
Coroana ceha
0.1614
Coroana daneza
0.5945
Lira Egipteana
0.5431
 
Editie Speciala - Cotidianul regional al Olteniei
str. Sf. Dumitru, nr. 1, Craiova, Dolj